"PAPANAŞI
Fierţi (aşa-zis munteneşti):
•
2
ouă • 3 linguri gris • 1 linguriţă făină
•
2
linguri unt • pesmet destul
•
sare
•
300
g brânză de vaci (scursă bine de zer)
•
Se
pune apă sărată la fiert
•
Se
amestecă bine brânza de vaci, făina, ouăle, grisul şi sarea
•
Se
fac găluşte turtite, se găuresc cu degetul, se pun în apa clocotind uşor
•
Se
prăjeşte pesmetul
•
Când
papanaşii se ridică la suprafaţă se mai lasă să fiarbă molcom (altfel se
sfărâmă) încă 1 sfert de oră
•
Se
pune untul la cald
•
Se scurg, se ung cu unt, se tăvălesc în pesmet, se oferă cu zahăr şi smântână
Prăjiţi
(aşa-zis moldoveneşti):
•
2
linguri gris • 2 linguri făină
• 2 ouă
•
sare • untură pentru prăjit
•
400
g brânză de vaci (scursă bine de zer)
•
Se
separă gălbenuşurile de albuşuri
•
Se
bat albuşurile spumă
•
Se
freacă bine brânza cu gălbenuşurile, făină, gris, sare
•
La
sfârşit se adaugă albuşurile
•
Se
încinge untura
•
Se
fac găluştişoare turtite de papanaşi, se găuresc cu degetul, se pun la prăjit,
pe ambele părţi, până se rumenesc
•
Se
oferă cu zahăr şi smântână
Numai
diminutive în bucătărioara românaşilor (dar şi în invocaţiile religioase, că
numai prin alint şi grai dulce se-nduplecau marile puteri): tocăniţă,
furculiţă, turtite, papanaşi, săratele, sărmăluţe, slăninuţă, untişor,
chifteluţe, plăcintele, mititei, cârnăciori, frigănele, castraveciori etc.
Ai zice că
sunt duioşi carpatinuţii, că-şi alintă bucăţicile, că la miază-nopticică de
Dunărica legendară mâncărica e dezmierdată ca un copilaş foarte drăguţel! Ori
poate, freudişorel, românuleţii vor să ascundă sub drăgălăşenii diminutivale
cât mănâncă de fapt, adică ca Haplea şi ca lupii?! Că în România am auzit, mai
ales, ca o obsesie, reţeta unică a sensului vieţii: „Bă, cu asta rămâi, cu ce
bagi în gură şi ce tragi pe ...""
R.A.R.
